Program

Maestrul Gui - o prezenţa deosebit de plăcută şi de  "dulce"

Maestrul cofetar Ioan Gui s-a prezentat la întâlnirea cu admiratorii şi prietenii săi de la Biblioteca Judeţeană, aducând cu sine dovezi de netăgăduit a unei ascensiuni profesionale pline de succes, succes clădit pe seriozitate, dăruire şi multă muncă.

În vremea debutului domniei sale în meseria de cofetar, existau clase specializate pe ramuri de alimentaţie publică la Liceul Economic arădean: bucătari, barmani, cofetari, iar meseria, ca oricare alta se fura, petrecând ore multe alături de maestru.
Dat fiind faptul că aceasta  necesita migală, multă răbdare, aplecare spre detaliu  şi chiar talent artistic puţini dintre elevi optau pentru cofetărie.Tânărul Ioan Gui avea  pentru ea o  pregătire suplimentară formată la Şcoala Populară de artă arădeană.

Şi pentru că  în sala Concordia a Bibliotecii Judeţene  erau prezenţi, joi, 24 noiembri 2011,  pe lângă mulţimea de adulti, tineri de la trei licee, care nu au avut încă şansa să viziteze Muzeul dulciurilor din casa sa din Sânicolau, invitatul nostru a pregătit un film.Filmul  a concentrat ani mulţi de muncă istovitoare, dar îndulcită de pasiune.Ni s-au derulat prin faţa ochilor astfel, imaginea celor 17 maeştri cofetari ai Aradului interbelic, ( vechea breaslă, precum Konizdofler, Drifi, Suciu, Malca, Klementz, Rimniceanu ) maeştrii maeştrilor cofetari de azi,  colegi ai sărbătoritului surprinşi în timpul  lucrului, cărţi istorice cuprinzând reţete, imagini, semnături ale cofetarilor celebri diplome şi premii alături de ustensile, maşinării de făcut prăjituri, îngheţate, bomboane  azi componente ale unui muzeu unic în ţară,

Ioan Gui a vorbit cu deosebit respect despre meseria şi înaintaşii săi, despre şcoala de cofetărie de pe vremea  dintre cele două războaie mondiale, despre cea, mult inferioară, din epoca comunistă.
A amintit de multele cofetării şi laboratoare existente până mai ieri  în Arad ( Libelula- singura care a supravieţuit, Tineretului, Mimoza etc.), fapt ce dădea  un impuls real în a se întrece unele cu altele cu diferse ocazii festive, la concursuri naţionale şi internaţionale.
Era vreamea produselor naturale, curate, numite azi bio, sănătoase, fără înlocuitori, prafuri şi materiale sintetice.
Ingredientele de bază ale unei prăjituri, ale unui tort sau a unei îngheţate erau clasicele: făină, lapte, frişca făcută din lapte, batonul de vanilie, scorţişoara, cacaua, ouăle, untul ... iar de aici încolo fiecare cofetar cu îndemânarea lui în a modela frişca, marţipanul, blatul.

Cele mai spectaculoase creaţii ale  maestrului au fost: torturi de mireasă, reproduceri după tablourile Car cu boi şi Ţărăncuţa, trandafiri, ba chiar stema Republicii Socialiste România.
Cu acestea a încântat  jurii, dar şi consumatori, într-o perioadă de 40 de ani de meserie.

Şi pentru a nu vorbi despre produse care se "cântăresc" după gust maestrul a oferit celor prezenţi la Biblioteca Judeţeană câte o şuhaidă marca Gui, una dintre numeroasele produse care n-au făcut rabat de la calitate în ciuda timpului.

Putem afirma astfel, că prezenţa domnului Gui la bibliotecă a fost, fără dubiu, una deosebit de dulce!

Pentru dăruirea şi profesionalismul  dovedit în practicarea meseriei sale, pentru efortul de a materializa în judeţul nostru una dintre cele mai competitive idei chiar şi pe plan european - Muzeul dulciurilor - , pentru prestigiul adus  Aradului,  pentru modestia specifică  marilor semeni: Respectele noastre maestre!